Electrocardiograma de efort

În mod normal în timpul efortului fizic forţa şi frecvenţa de contracţie a inimii cresc în scopul asigurării unui debit cardiac optim, adaptat nevoilor crescute de oxigen. Există situaţii de boala în care deşi inima funcţionează normal în condiţii de repaus, capacitatea sa de a se adapta la efor teste redusă. Aceşti pacienti au în mod tipic simptome la efort (ex: durere toracica, respira ţie dificilă - dispnee), în repaus fiind asimptomatici. Testarea la efort permite, astfel, identifica rea unor eventuale anomalii de funcţie cardiacă, responsabile pentru simptomatologia pacientu lui şi care nu sunt evidente în condiţii de repaus.

Electrocardiograma de efort (testul ECG de efort) permite identificarea modificarilor electrice de tip ischemic consecintă a perfuziei insufici ente a cordului în condiţii de efort în prezentă unor ingustări semnificative (stenoze) la nivelul arterelor coronare.

Indicaţii

Proba de efort caută să precizeze, în cursul unui efort fizic, comportamentul principalelor variabile hemodinamice, care sunt: frecvenţa cardiacă şi presiunea arterială şi să detecteze existenţa unor simptome anormaIe (dureri toracice, stări de rău, palpităţii) sau a unor anomalli electrocardiografice (tulburări de ritm sau tulburări de repolarizare ventriculară în faza de recuperare electrică) evidentiind o insuficienţa coronariană).

Electrocardiograma de efort este recomandată pentru diagnosticul bolii coronariene ischemice. Arterele coronare sunt vasele de sânge care alimentează inimă cu oxigen şi substante nutritive. Boala coronariana ischemică constă în suferinţa muschiului cardiac că urmare a afectării coronarelor în cadrul procesului de ateroscleroza. Prin acumularea de depozite care contin colesterol (placi de aterom), coronarele se pot ingustă semnificativ (stenoza), ceea ce va duce la reducerea fluxului de sange catre miocard si la aparitia simptomelor (durere toracica sau respiratie dificila), in special în conditii de efort. Astfel, dacă aveţi durere în piept sau respiraţie dificilă la efort, electrocardiograma de efort poate arată dacă aceste simptome sunt determinate de afectarea arterelor coronare.

In ce consta testul

O electrocardiograma este practicată mai intâi in poziţie orizontala a bolnavului, apoi una in poziţie sezând şi altă în picioare. Cu electrozii plasaţi la locurile cuvenite, pacientul efectuează un efort fizic pe o bicicletă ergometrică sau pe un covor rulant. Desfăsurarea testului de efort este programată în funcţie de bolnav şi de informaţiile dorite şi obţinute, prin creşterea rezistenţei aplicate la pedala bicicletei sau prin accelerarea vitezei de acţionare a covorului rulant şi/sau a măririi pantei sale. 

În cursul probei, frecvenţa cardiacă, presiunea arterială şi electrocardiograma sunt inregistrate în fiecare minut în mod sistematic, ori atunci când intervine un simptom, apoi în fiecare minut în timpul fazei de recuperarea efortului (aproximativ 6 minute) sau până la dispariţia simptomului. 

Desi total lipsita de pericol în majoritatea cazurilor, proba de efort este practicata de catre un medic specializat care dispune de un defibrilator şi de un material de reanimare cardiorespiratorie adaptat. Proba nu necesită spitalizare. 
Înainte de inceperea testului, veţi fi intrebat despre istoricul medical, simptome, medicamentele pe care le luaţi. De asemenea veţi fi intrebat despre capacitatea de efort (tipul şi nivelul de efort pe care sunteţi capabil sa-l efectuaţi) pentru stabilirea protocolului de stres adecvat dumneavoastră. 

Veţi fi asezat pe o masa specială de stres (o bicicleta atasată unei mese ce se poate inclina lateral). Veţi avea mai multe puncte de sprijin (la nivelul soldului şi bratului stâng) astfel incat nu există nici un risc sa va dezechilibraţi în timpul testului. Vi se vor aplica electrozi pe torace şi brate, conectaţi prin cabluri la un electrocardiograf care va inregistră activitatea electrică a inimii (semnalele electrice care determină bataile cardiace). Se va monta şi o manseta de tensiune la nivelul braţului care va inregi stra tensiunea arterială periodic în timpul testului. 

Masa de stres sa va inclina spre stângă astfel incât poziţia sa permită vizualizarea ecografică a cordului. Se vor inregistra o serie de imagini ecografice în repaus (înainte de inceperea efortului). Apoi, veţi incepe să pedalaţi cu o anumită frecvenţa indicată de medic. Rezistenta la pedalare va creste la fiecare 2 minute astfel incat efortul pe care il depuneti va creşte treptat. Durata testului va depinde de simptome şi de capacitatea de efort pe care o aveţi.

Tinta este sa efectuati efort in jur de 8-12 minute astfel incat frecvenţa cardiaca (bataile inimii) să crească la o anumită valoare calculată pentru vârsta dumneavoastră.

 Riscuri

Testul ecocardiografic de efort este unul sigur, complicaţiile posibile fiind foarte rare. Ca orice procedura medicală prezintă însă o serie de posibile reacţii adverse, precum:

1. Hipotensiune. Tensiunea arterială poate să scadă în timpul efortului sau imediat după oprirea efortului producând ameţeala. Aceasta senzaţie va disparea rapid după oprirea efortului.
2. Salt tensional. În timpul testului de stres tensiunea arterială în mod normal va creşte. Unii pacienţi pot avea însă o reacţie tensională exagerată, insoţită sau nu de simptome (ex: cefalee, ameţeala, tinitus). La valori ale tensiunii arteriale peste 220/110 mmHg testul se va intrerupe. 
3. Tulburari de ritm cardiac (aritmii). Aritmiile pot să apară în timpul efortului autolimitându-se de regulă după oprirea testului.

Pregătire

Se recomandă repaus alimentar şi evitarea fumatului cu 2-3 ore înaintea testului de efort. Medicamentele se vor administra în mod obisnuit. Oprirea vreunui medicament (ex. beta blocante) se va face doar la indicaţia medicului. Este recomandabil să purtaţi haine şi incaltari comode în timpul testului de efort.

Rezultate

Proba de efort permite cuantificarea nivelului de efort care face să apară semne de ischemie miocardică, de angor sau alte modificări electrocardiografice. Existenţa, la efort, a diferite tulburări ale ritmului cardiac sau evoluţia valorilor presiunii arteriale a unui pacient hipertensiv pot fi precizate. 

Dacă informaţiile obţinute în timpul efortului arată că inima funcţionează normal atunci nu veţi mai avea nevoie de teste suplimentare. 

Dacă rezultatul testului de stres sugereaza prezenţa afectării coronarelor atunci veţi avea eventual nevoie de investigaţii suplimentare, precum coronarografia (vizualizarea arterelor coronare).

Dacă în timpul testului de stres vor apărea aritmii sau modificări care să sugereze o afectare a funcţiei valvelor cardiace, atunci planul de tratament va fi stabilit în funcţie de aceste informaţii.